Misiunile echipate dincolo de Lună nu mai sunt vise sălbatice. De exemplu, obiectivul programului Aurora al ESA, după ce a explorat Marte cu misiuni robotice, este de a trimite astronauți pe planeta roșie.
Inginerii au în vedere deja sistemele spațiale care vor fi necesare, de la navele spațiale și sistemele de propulsie, până la sistemele de susținere a vieții, pentru călătoriile care vor dura 6-9 luni.
Cu sisteme automate aflate în control, astronauții s-ar confrunta cu provocarea de a trăi într-un spațiu limitat, cu prea puțin timp de făcut pentru o perioadă extrem de lungă. „La fel de bine îl pot dormi!”
Studiile inițiate de echipa de concepte avansate a ESA au făcut un pas mai departe. Nu ar fi frumos dacă astronauții ar putea hiberna!
Euronews a întâlnit doi biologi care efectuează, în calitate de consultanți ESA, investigații privind mecanismele fiziologice pe care mamiferele le folosesc pentru hibernare.
Există diferențe marcate între specii. O cămărușă intră într-un somn adânc, cu temperatura corpului scăzând aproape de zero și metabolismul său este suprimat dramatic. În timpul „somnului de iarnă”, un urs brun hibernează la temperatura corporală aproape normală. Frecvența cardiacă scade cu un sfert și va petrece 3-7 luni într-o stare de chin, nici mâncând, băut, defecând sau urinând.
În ultimii doi ani, prof. Marco Biggiogera, la Departamentul de Biologie Animală de la Universitatea din Pavia din Italia, a studiat modul în care un derivat de opiacee inhibă activitatea celulelor vii.
Molecula DADLE este similară cu altele pe care le avem în creierul uman și seamănă cu una dintre proteinele care declanșează hibernarea în hibernatoare. Poate reduce energia necesară celulelor, fie izolate în culturi, fie prezente la alte animale sau organisme ", explică prof. Biggiogera.
„Ne-ar plăcea foarte mult să înțelegem mecanismele sale de bază și, prin această cunoaștere, încercăm să recreăm o stare de hipo-metabolism la un animal, și poate chiar într-o zi la un om, deși acest lucru este într-adevăr departe.”
Universitatea din Verona este implicată și în acest studiu. Acolo molecula DADLE este injectată într-o rozătoare, special echipată cu senzori pentru a-i măsura temperatura corpului, ritmul cardiac și alte activități vitale. După compararea comportamentului animalului cu cel al unui șobolan normal, organele principale ale subiectului de testare sunt scanate pentru a observa orice modificare.
„Rezultatele noastre preliminare arată că la patru ore după o injecție DADLE, temperatura corpului scade în mod notabil și șobolanul este considerabil mai puțin activ”, spune prof. Carlo Zancanaro.
„În cele din urmă, am putea adapta aceste procese de declanșare a hibernării, folosind substanțe chimice sau prin alte mijloace, la animale precum șobolani care nu hibernează în mod normal. În ceea ce privește oamenii, suntem încă într-un stadiu extrem de timpuriu. ”
Cercetarea ar putea duce, de asemenea, la aplicații de anvergură în domeniul medical, cum ar fi prelungirea vieții utile a unui organ de transplant sau chiar operații de transplant de inimă, în timp ce pacienții se află într-o stare de hipo-metabolism.
Reducerea la minimum a cerințelor fizice și psihologice ale unui echipaj de astronauți, fără a-și pune în pericol siguranța, ar simplifica foarte mult multe aspecte ale unei misiuni spațiale de lungă durată.
De exemplu, ar fi necesară mai puțină hrană și apă, la fel ca spațiul sub presiune și alte caracteristici de mediu pe care astronauții le-ar cere pentru a-și menține sănătatea psihologică. Aceasta ar permite reduceri mari ale masei navelor spațiale, relaxând cerințele subsistemului de propulsie.
În plus, abilitatea astonautului de a hiberna ar avea un beneficiu semnificativ în scenariile de avort și de urgență. Desigur, ar trebui să fie conceput un „hibernaculum” adecvat și ușor pentru a adăposti astronauții în timpul „somnului lor lung”.
Hibernarea pentru oameni este un concept etic controversat, iar criticii îl pot considera un vis al oamenilor de știință nebun. Prof. Biggiogera a răspuns cu un zâmbet: „Fără astfel de visători, umanitatea ar fi încă în Evul Mediu”.
Sursa originală: Comunicat de presă ESA
