Cum curge energia soarelui? În ciuda faptului că trăim relativ aproape (93 de milioane de mile sau opt minute-lumină) de această stea și că avem mai multe nave spațiale care se uită la ea, încă știm puțin despre modul în care se transferă energia prin atmosfera solară.
Următoarea misiune solară a NASA va fi lansată miercuri, 26 iunie (dacă toate planifică) pentru a încerca să învețe puțin mai mult. Se numește Spectrografie de imagine a regiunii de interfață (IRIS) și va fi zero pe un loc din atmosfera inferioară a soarelui cunoscută sub numele de „regiune de interfață”. Zona are doar o grosime de 3.000 la 6.000 mile și este văzută ca un punct cheie de transfer către corona incredibil de fierbinte a soarelui (pe care o puteți vedea în timpul eclipselor solare totale.)
„IRIS ne va extinde observațiile despre soare într-o regiune care a fost dificil de studiat istoric”, a declarat Joe Davila, om de știință al proiectului IRIS la Goddard Space Flight Center din NASA. „Înțelegerea regiunii interfeței îmbunătățește mai bine înțelegerea întregii corone și, la rândul său, cum afectează sistemul solar.”
Aflând mai multe despre regiunea interfeței, a declarat NASA, ne va învăța multe mai multe despre „vremea spațială” care afectează Pământul.
O parte din energia din regiunea interfeței se scurge și alimentează vântul solar, care este un fel de ploaie de particule care părăsesc steaua. Unii dintre ei ating câmpul magnetic al Pământului și pot produce aurore. Cea mai mare parte a radiațiilor ultraviolete ale soarelui curge și din regiunea interfeței.
Imaginile IRIS vor putea reduce zero aproximativ 1% din soare într-o singură durată, cu rezoluție de caracteristici de până la 150 de mile. Satelitul de 400 de kilograme va orbita Pământul într-o orbită păstrându-l în permanență deasupra liniei răsăritului, un loc care permite satelitului să privească în mod continuu soarele timp de opt luni, fără ca soarele să fie întunecat de Pământ.
De asemenea, va face parte dintr-o rețea mai mare de sateliți care privesc soarele.
NASA a evidențiat Observatorul Solar Dynamics și o misiune comună pe care o are cu Japonia, numită Hinode, care ambele preiau imagini ale soarelui în înaltă definiție. Aceste alte două observatorii privesc însă diferite straturi solare (în special, suprafața și atmosfera exterioară).
Odată ce IRIS se alătură flotei și se va uita la regiunea de interfață, va oferi o imagine mai completă.
„Relaționarea observațiilor de la IRIS la alte observatorii solare va deschide ușa pentru cercetări cruciale asupra întrebărilor de bază, fără răspuns despre corona”, a declarat Davila.
Sursa: NASA
