Chiuvetele și fisurile se deschid pe pământ în jurul Teheranului, capitala Iranului. Și potrivit Associated Press, amenință casele oamenilor și infrastructura locală.
Terenul se prăbușește, potrivit AP, datorită unei crize de apă care s-a adâncit pe măsură ce populația Teheran s-a balonat. Regiunea se află în mijlocul unei secete de trei decenii și a unei pustii continue. Potrivit unui raport din 2018 al Circle of Blue, un nonprofit axat pe problemele de apă, această problemă a fost agravată, pe măsură ce populația orașului a crescut până la 8,5 milioane.
Apa pompată din acviferele subterane a devenit mai sărată în fiecare an, deoarece orașul s-a bazat din ce în ce mai mult pe aceste surse subterane de apă, spre deosebire de apa de ploaie. În același timp, o mare parte din aprovizionarea cu apă aflată în scădere devine deviată către agricultură însetată și ineficientă, potrivit AP.
Drept urmare, terenurile din zonă se prăbușesc fizic. Terenul din jurul Teheranului, care se află la 1.200 de metri (3.200 metri) deasupra nivelului mării, a scăzut în medie de 22 centimetri pe an, potrivit guvernului iranian. Un studiu din februarie publicat în revista Remote Sensing of Environment a ajuns la un număr similar: 25 cm (9,8 inch), bazat pe măsurători prin satelit.
Toată acea subsidență a crăpat clădirile și conductele de apă, a deschis găuri în pământul uscat și a provocat fisuri de lungime de kilometri. Locuitorii se tem că clădirile lor se vor prăbuși, a informat Nature. Aeroportul, rafinăria de petrol, autostrăzile și căile ferate din zonă sunt amenințate.
Problema este în parte rezultatul sancțiunilor internaționale aplicate țării de la revoluția sa, a informat AP. Iranul a încercat să producă suficientă hrană locală pentru a-i hrăni pe toți oamenii săi în perioade de criză, iar acest lucru a subliniat aprovizionarea cu apă.
O parte din pagube pot fi permanente, deoarece studiul din februarie a constatat că, chiar și după perioadele de precipitații, terenul nu reușește să se umfle din nou. Acest lucru sugerează că rocile din zonă și-au pierdut capacitatea de a absorbi cât mai multă apă ca odinioară, a spus studiul.
