Luna Hyperion a lui Saturn. Credit imagine: NASA / JPL / SSI. Faceți clic pentru a mări.
Cassini a efectuat flybys-uri din spate ale lunilor Saturn Tethys și Hyperion weekendul trecut, apropiindu-se mai mult ca niciodată de fiecare dintre ele. Tethys are o suprafață cicatricată, străveche, în timp ce Hyperion este un corp ciudat, cu aspect spongios, cu cratere cu flori întunecate, care îi pătrund suprafața.
Noi imagini, mozaicuri și un film al acestor corpuri sunt disponibile la http://saturn.jpl.nasa.gov, http://www.nasa.gov/cassini și http://ciclops.org.
Imaginile cu Tethys făcute în apropierea apropiată de Cassini de a avea luna pe 24 septembrie 2005, dezvăluie un teren înghețat de stânci abrupte și cratere. Cassini a fotografiat polul sud al Lunii, o regiune care nu este văzută de navele spațiale Voyager de la NASA.
O revoltă uriașă numită Ithaca Chasma se tăie pe discul Tethys. O mare parte a topografiei din această regiune, inclusiv cea a lui Ithaca Chasma, a fost minuțios de impacturi. Această apariție sugerează că evenimentul care a creat Ithaca Chasma s-a întâmplat cu mult timp în urmă.
Aproape de un crater proeminent cu vârful numit Telemaco se găsesc rămășițele unui crater foarte vechi pe nume Teiresias. Situl de impact vechi este prost supraimprimat și erodat de intemperiile și degradarea impactului. Tot ce mai rămâne este un model circular al colibelor care marchează acolo unde exista janta veche a craterului. Multe dintre craterele care apar proaspete prezintă podele de cratere neobișnuit de luminoase, spre deosebire de craterele cu flori întunecate văzute pe Hyperion, în mod ciudat, al lui Saturn.
Imaginile lui Hyperion realizate pe 26 septembrie arată o suprafață punctată cu cratere și modificată de un proces, neînțeles încă, pentru a crea un aspect ciudat, „spongios”, spre deosebire de suprafața oricărei alte luni Saturn.
O imagine falsă a lui Hyperion dezvăluie detalii clare și variații de culoare pe suprafața ciudată care ar putea reprezenta diferențe în compoziția materialelor. Hyperion are o nuanță roșiatică în special atunci când este privită în culoare naturală.
Oamenii de știință sunt extrem de curioși să afle care este materialul întunecat care umple multe cratere pe această lună. Caracteristicile din terenul întunecat, inclusiv un crater cu impact de 200 de metri lățime (650 de metri) înconjurat de raze și numeroase cratere cu margini luminoase, indică faptul că materialul întunecat poate avea doar zeci de metri grosime cu material mai strălucitor.
Oamenii de știință vor examina, de asemenea, părerile clare ale lui Cassini în speranța de a determina dacă au existat mai multe episoade de alunecări de teren pe Hyperion. O astfel de mișcare de „coborâre” este evidentă în umplerea craterelor cu resturi și eliminarea aproape a multor cratere de-a lungul versanților mai abrupți. Răspunsurile la aceste întrebări pot ajuta la rezolvarea misterului de ce acest obiect a evoluat diferite forme de suprafață față de alte luni ale lui Saturn.
Cassini a zburat cu Hyperion la o distanță de doar 500 de kilometri (310 mile). Hyperion are 266 kilometri (165 mile), are o formă neregulată și se învârte într-o rotație haotică. O mare parte din interiorul său este spațiu gol, explicând de ce oamenii de știință numesc Hyperion o lună cu morman de moloz. Acest fluturas a fost singura întâlnire strânsă a lui Cassini cu Hyperion în turneul principal de patru ani. În următoarele câteva luni, oamenii de știință vor studia datele mai detaliat.
Cassini a zburat de Tethys la o distanță de aproximativ 1.500 de kilometri (930 mile) deasupra suprafeței. Tethys are 1.071 kilometri (665 mile) și va fi vizitată din nou de Cassini în vara anului 2007.
Misiunea Cassini-Huygens este un proiect de cooperare al NASA, Agenției Spațiale Europene și Agenției Spațiale Italiene. Laboratorul de propulsie Jet, o divizie a Institutului Tehnologic din California din Pasadena, gestionează misiunea Cassini-Huygens pentru Direcția științifică a misiunii NASA, Washington, D.C. Orbitarul Cassini și cele două camere de bord ale sale au fost proiectate, dezvoltate și asamblate la JPL. Echipa de imagini are sediul la Space Science Institute, Boulder, Colo.
Sursa originală: Comunicat de presă NASA / JPL / SSI
