Atitudinea celorlalți față de lene și nerăbdare vă poate freca, relevă un nou studiu din Franța.
Cercetătorii au descoperit că oamenii nu numai că preiau atitudinile celorlalți față de trei caracteristici ale personalității - lenea, nerăbdarea și prudența - dar pot chiar să înceapă să imite aceste comportamente, sugerând o influență socială puternică.
Prudența, nerăbdarea și lenea sunt trăsături de personalitate care ghidează modul în care oamenii iau decizii care implică asumarea unui risc, întârzierea unei acțiuni și depunerea unui efort, a declarat Jean Daunizeau, un lider de echipă al grupului de motivație, creier și comportament la Brain and Spine Institute ( ICM) din Paris. Daunizeau este autorul principal al noului studiu, publicat astăzi (30 martie) în revista PLOS Computational Biology.
Prudența este o preferință pentru evitarea riscului, cum ar fi alegerea unei recompense sigure, mai degrabă decât o recompensă care poate fi mai mare, dar mai riscant de obținut, potrivit studiului. Nerăbdarea este o preferință pentru opțiunile care implică puțină întârziere și o dorință puternică de rambursare acum decât mai târziu. Oamenii leneși sunt cei care determină că recompensele potențiale nu merită efortul.
De obicei, aceste trei trăsături de personalitate sunt considerate ca fiind trăsături „înrădăcinate”, ceea ce înseamnă că sunt dificil de schimbat, a spus Daunizeau la Live Science.
Noul studiu sugerează însă că acesta nu este cazul: oamenii pot să-și alinieze, fără să știe, atitudinile față de risc, întârziere sau efort cu atitudinile celorlalți, a spus Daunizeau.
Atitudini contagioase social
În cadrul studiului, cercetătorii au recrutat 56 de oameni sănătoși. Pentru a măsura atitudinile participanților față de risc, întârziere și efort, li sa oferit o serie de sarcini în care li sa cerut să aleagă între două alternative. De exemplu, participanților li s-a cerut să aleagă între o rambursare mică în trei zile sau o rambursare mai mare în trei luni; sau pentru a alege între un rezultat de loterie sigur (o șansă de 90% de a câștiga un mic profit) sau un rezultat al loteriei mai riscant (cote mai mici pentru un profit mai mare).
În continuare, participanților li s-a cerut să ghicească „deciziile altcuiva” cu privire la o sarcină similară și, după ce au făcut o selecție, li sa spus atunci ce alegere a luat acest „alt” participant, potrivit studiului. Dar „altcineva” nu era o persoană reală - în schimb, era un participant fals bazat pe un model computerizat dezvoltat de cercetători. Acest model a prezis modul în care oamenii învață și învață atitudinile celorlalți față de lenea, nerăbdarea și prudența.
În faza finală a experimentului, participanții au repetat prima sarcină, în care li s-a solicitat să ia propriile decizii.
Cercetătorii au descoperit că după ce participanții au observat atitudinile prudente, nerăbdătoare sau leneșe ale „celorlalți” în sarcină, propriile alegeri cu privire la depunerea efortului, așteptarea în întârziere sau asumarea unui risc în derivă spre cea a altora. Cu alte cuvinte, participanții au început să acționeze mai mult ca și participanții la studiul generat de computer.
Daunizeau a spus că atitudinile precum prudența, nerăbdarea și lenea sunt de obicei considerate trăsături despre care se crede că sunt cel puțin parțial genetice. Mai mult, cercetătorii au crezut că aceste trei trăsături ar trebui să fie imune la influențele de mediu, cum ar fi influența socială, cel puțin la vârsta adultă, a spus el.
Însă studiul a sugerat că influența socială poate schimba atitudinile oamenilor în legătură cu a fi prudent, nerăbdător sau leneș, chiar dacă participanții nu știau că influența socială avea acest efect asupra lor.
De ce aceste trei comportamente ar putea fi „contagioase social”?
O explicație ar putea fi că oamenii imită comportamentul altora din cauza normelor sociale, inclusiv dorința de a simți ca și cum ar aparține unui grup, a spus Daunizeau. Oamenii îi imită pe alții, astfel încât comportamentul lor s-ar putea conforma și seamănă cu indivizii din acel grup, a spus el.
O a doua explicație este că oamenii ar putea crede că alții dețin o formă de informații private despre cum să se comporte cel mai bine într-un context social, a spus Daunizeau. În acest caz, oamenii îi imită pe ceilalți pentru că au învățat cum să se comporte de la ceilalți, a spus el.
Cercetătorii aplică această lucrare pentru a afla dacă alinierea atitudinii observată în acest studiu poate diferi la persoanele cu tulburări neuropsihiatrice, precum tulburarea spectrului de autism și schizofrenia.
