Nava spațială SMART-1 a ESA a surprins această imagine a craterului Gassendi de pe Lună. Gassendi este un crater cu impact în partea apropiată a Lunii, dar este neobișnuit, deoarece pare să aibă cantități mari de material vulcanic pe podeaua craterului.
Acest mozaic format din două imagini, realizat de experimentul de imagini lunare avansate (AMIE) de la nava spațială SMART-1 a ESA, arată interiorul craterului Gassendi de pe Lună.
AMIE a obținut aceste imagini la 13 ianuarie 2006, la un minut una de cealaltă, de la o distanță de aproximativ 1220 kilometri (rama superioară) și 1196 kilometri (rama de jos) de la suprafață, cu o rezoluție la sol de 110 și 108 metri pe pixel, respectiv.
Zona afișată în imaginea de sus este centrată la o latitudine de 16,2º sud și longitudine 40,2º vest, în timp ce imaginile de jos sunt centrate la o latitudine de 17,9º sud și longitudine 40,2º vest.
Gassendi este o caracteristică de impact situată în partea apropiată a Lunii, la marginea de nord a Marei Humorum. Craterul este de fapt mult mai mare decât câmpul vizual vizibil în această imagine. Dealurile din dreapta jos a mozaicului sunt vârful central al craterului, cu o înălțime de aproximativ 1,2 kilometri. Craterul aproape complet vizibil în partea de sus se numește „Gassendi A”.
Gassendi este un site interesant din punct de vedere științific, deoarece oferă proprietarilor lunari posibilitatea de a preleva roci antice de mare altitudine (în vârful central al craterului), precum și de a oferi vârste atât pentru bazinul cu impact Humorum, cât și pentru craterul Gassendi însuși. Cu toate acestea, deoarece terenul aflat chiar în afara craterului este destul de dur, dacă un echipaj ar debarca în această regiune, ar fi destul de dificil să ajungă la vârfurile centrale ale Gassendi pentru a face probe. Gassendi a fost considerat ca unul dintre cele trei site-uri potențiale pentru misiunea Apollo 17, care în cele din urmă a atins teren în valea Taur-Littrow.
Vârsta craterului Gassendi este estimată a fi de aproximativ 3,6 mii milioane de ani (cu o eroare de plus sau minus 700 milioane de ani).
Când este observat prin analiza spectroscopică, craterul Gassendi prezintă un „comportament” foarte diferit de orice alt crater lunar (Mikhail 1979). Studiile de înaltă rezoluție efectuate în lumina infraroșii aproape (Chevrel și Pinet 1990, 1992) au indicat prezența materialului vulcanic extruziv (adică material vulcanic care iese de pe suprafață și apoi cristalizează) limitat la porțiunea de sud a podelei Gassendi, care este adiacente Mare Humorum.
Interpretarea acestor date a sugerat că partea centrală a craterului, inclusiv complexul de vârf, poate avea o natură mai „mafică” (adică o compoziție de roci provenite din solidificarea magmei, bogate în fier și silicati de magneziu, cum ar fi olivina și piroxenul), cu o componentă piroxenă mai mare decât suprafețele înconjurătoare.
Interpretarea datelor a sugerat, de asemenea, că poate fi apărut un vulcanism extrusiv extins în porțiunea estică a podelei, așa cum este indicat și de prezența semnificativă a piroxenului, care corespunde, de asemenea, caracteristicilor vulcanice vizibile. Partea vestică a podelei craterului, departe de continuarea geometrică a marginii vestice a Marei Humorum, este compusă din materiale bogate în zonele înalte.
Diferența dintre latura vestică și estică a craterului fracturat de podea Gassendi poate fi puternic legată de istoria termică timpurie a Mare Humorum.
Craterul poartă numele lui Pierre Gassendi (1592-1655), filozof, om de știință și matematician francez. În 1631, Gassendi a devenit prima persoană care a observat tranzitul unei planete peste Soare, urmărind tranzitul Mercur pe care Kepler îl prezisese.
Sursa originală: Comunicat de presă ESA
